Când iti intalnesti intr-adevar destinul si simti ca tot ceea ce ti se intampla are un sens, un inteles si ca duce catre ceva, atunci poti spune ca ai ajuns in punctul de maxima tensiune din viata ta si de aici incolo, numai poti gresi. Si ceea ce este cu adevarat interesant, este ca nici pana atunci nu ai gresit. Ai fost condus catre punctul in care intelegi tot. Ai evadat din umbra si confuzie si ai ajuns acolo. De fapt, ai stiut intotdeauna, cine esti, ce ai de facut, de unde esti si incotro mergi dar mintea a fost in contradictie cu sufletul, fapt ce creeaza stari de confuzie bizara si de neinteles. Si mai apoi, chiar de vei gresi si ti se va parea o problema, va fi o problema pentru ca asa trebuie sa fie. De aici vine si vorba ca iti este dat cat poti sa duci. Care desigur a fost alterata si modificata intre timp de niste oameni "buni" care au pus la cale lumea moderna, intrucat nu ti-a fost dat de catre cineva anume, zeu, semizeu, sau alta entitate superioara. Ti-ai dat tu singur. Si tu singur cand te nasti, uiti ce ti-ai dat tocmai pentru a putea duce la indeplinire scopurile pe care tu ti le-ai impus inaintea materializarii in aceasta lume. Scopul final, unic fiind evolutia. Daca am sti de la inceput ce trebuie sa facem, unde sa mergem si pe cine sa intalnim, viata ar fi anosta si lipsita de sens. Si cum minunatul "dar" al vietii, trebuie sa fie minunat si plin de bucurie, nu poate fi plictistor. Sigur ca nu.
Destinul lucreaza prin tine, pentru tine. Destinul este un plan. O schema, calculata si definita intre niste limite pe care le atingi de-a lungul vietii. Nu poti schimba destinul. Nu il poti altera. Nu il poti ataca. Sub nicio forma. Este un motiv pentru care nu ne putem intoarce in timp. Experienta liniara, unidirectionala a timpului, ne-a fost atribuita datorita unor motive. Clare. Si destul de evidente. Intotdeauna, ce a fost, a fost si asa va ramane. Nu poti schimba, orice ai face. Nimic nu se poate schimba. Motivele pentru care nu poti face asta sunt simple. Asa se mentine echilibrul. Asa functioneaza Universul si asa poate continua. Desigur ca oricine s-ar intoarce inapoi sa isi salveze cainele, mama sau sa parieze pe oaresce echipa sa se imbogateasca sau chiar sa omoare pe cineva. Triliarde de motive si dorinte pentru care un om, s-ar intoarce inapoi in timp. Si astfel s-ar altera linia temporala, s-ar deschide seturi noi de probabilitati, lanturi de evenimente, necontrolabile. Universului nu ii place sa stea in lipsa de control si tocmai de asta, nu putem calatori inapoi in timp. Pentru ca omul este o fiinta stupida. Si stupizenia lui ar putea pune capat a milioane de ani de evolutie si progres biologic.
Destinul lucreaza prin tine, pentru tine. Destinul este un plan. O schema, calculata si definita intre niste limite pe care le atingi de-a lungul vietii. Nu poti schimba destinul. Nu il poti altera. Nu il poti ataca. Sub nicio forma. Este un motiv pentru care nu ne putem intoarce in timp. Experienta liniara, unidirectionala a timpului, ne-a fost atribuita datorita unor motive. Clare. Si destul de evidente. Intotdeauna, ce a fost, a fost si asa va ramane. Nu poti schimba, orice ai face. Nimic nu se poate schimba. Motivele pentru care nu poti face asta sunt simple. Asa se mentine echilibrul. Asa functioneaza Universul si asa poate continua. Desigur ca oricine s-ar intoarce inapoi sa isi salveze cainele, mama sau sa parieze pe oaresce echipa sa se imbogateasca sau chiar sa omoare pe cineva. Triliarde de motive si dorinte pentru care un om, s-ar intoarce inapoi in timp. Si astfel s-ar altera linia temporala, s-ar deschide seturi noi de probabilitati, lanturi de evenimente, necontrolabile. Universului nu ii place sa stea in lipsa de control si tocmai de asta, nu putem calatori inapoi in timp. Pentru ca omul este o fiinta stupida. Si stupizenia lui ar putea pune capat a milioane de ani de evolutie si progres biologic.
Asadar, timpul nu poate fi perturbat pentru ca perceptia noastra asupra lui, aici, este unidirectionala si suntem mult prea micuti ca specie ca sa fim lasati la joaca cu astfel de chestiuni care ar putea periclita existenta unui Univers intreg. Ceea ce a fost, a fost. Ceea ce va fi, va fi. Prezentul este irelevant. Este neutru. Singurul care este permanent dinamic este trecutul si viitorul. Se desfasoara. Deodata cu secundele. Numai pune la indoiala tot ceea ce ti se intampla pentru ca este inutil. Traiesti ceea ce trebuie sa traiesti. Intelegi ceea ce trebuie sa intelegi si mai ales, faci ceea ce trebuie sa faci. Pur si simplu, mergi de-a dreptul cu asta, inainte si poate, cine stie, candva, intr-o alta etapa a evolutiei spirituale ti se va permite sa mergi si inapoi. Daca nu sa repari ceva, poate sa fii martor la ceva extraordinar. Numai tu poti stii asta. Numai tu poti simti.
Traim impreuna, dar murim singuri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu