Aia e

   Zi sau noapte, iarna sau vara, mereu intampina probleme. Fie ca erau probleme pe plan profesional, fie ca erau pe plan sentimental, problemele in viata ei existau. Permanent. Uneori, avea impresia ca este bolnava sau ca o paste un mare pericol, din moment ce avea de trecut atat de multe obstacole. Insa nu renunta. Trecea prin zi, ajungea la capat. Apoi, din nou. Acelasi lucru. La infinit. Serviciu, pranz, serviciu, acasa, cina, o repriza de plans, perna moale, capul trist si greoi, o carte sau o brosura si apoi somn. In somn, paradoxal, era cea mai linistita. Putea sa fie in sfarsit, singura. Departe de toate problemele, departe de oameni, care o ranisera de mult prea multe ori, ca sa mai aiba vreo urma de incredere in ei. Era departe de realitate. Nu visa. Pur si simplu, zacea in tihna, un somn copilaresc. Pur. Aproape un ritual sacru care o readucea la viata, noapte de noapte, ca sa faca fata zilei ce avea sa vina. Si tot asa. Ani de zile. Ani buni. 

   Nu prea avea prieteni. Oamenii o faceau sa se simta ciudat si nici prea mare baza nu-si punea in ei, in general. Nu era ceva personal. Doar prea multe experiente neplacute cu oameni. Iubise un tip din Bucuresti. Il iubise de-a binelea. Cu certuri si imbratisari lungi si calduroase, de impacare. A fost frumos. N-a tinut. El a plecat si a parasit-o. Si nu a parasit-o in stilul clasic, fara sa spuna nimic, sa plece, asa, de nebun. Nu. Ii oferise ocazia sa il insoteasca cu el, sa fie impreuna si in locul in care el avea sa lucreze pentru o perioada lunga timp. A refuzat. Lipsa de incredere si teama de a fi ranita au facut-o sa ia aceasta decizie. Rationala dar grea. A suferit mult dupa el, cateva luni nu a avut liniste. Bine, liniste pentru ea insemna cateva minute de plans in minus, o noapte cu 10 minute mai lunga si o cafea mai putin amara in drum spre serviciu. 

  Iubirea. Este un lucru frumos. Insoreste oamenii. Le da un suflu nou, ii infrumuseteaza. Dar si cand dispare sau este inselata, transforma tot, in exact opusul a ceea ce intelegem prin frumos, linistit, pasnic, tandru sau copilaresc. Era obisnuita. Trecuse prin moarte si revenise. De nenumarate ori. Avea prietenie lunga cu moartea si tovarasie grea cu viata. Si poate, pana la urma, chiar o apasa o boala pe suflet.